Atitudinea fata de sport

Exista cateva viziuni asupra practicarii sportului. Una, dupa parerea mea, foarte paguboasa, in care parintii, ca sa genereze mai mult timp copiilor pentru invatatura, refuza sa-si dea copiii la sport. Surprinzator este ca de cele mai multe ori, acesti parinti sunt intelectuali, care insa reusesc cumva sa nu intelega importanta dezvoltarii individului in intregul sau: fizic, emotional, intelectual, spiritual. Pentru acestia, dictonul “ mens sana in corpore sano”, pare ca nu mai este de actualitate. – clip cu tineri amotrici, flescaiti, imbatraniti prematur

O alta viziune este dimpotriva, cea in care copiii sunt obligati sau doar manipulati sa faca sport intr-o maniera exagerata, de cele mai multe ori cu repercusiuni dezastruoase pentru copilul in cauza, copiii reprezentand a doua sansa a parintelui frustrat, care nu si-a atins potentialul, el insusi isi transfera copilului telurile sportive, fara sa intelega ca acesta ar putea alege, la timpul potrivit, propriul obiectiv, care s-ar putea sa nu fie unul sportiv.  – clip cu copii cu trup de culturism, copii superspecializati in diferite sporturi.

Si desigur, este varianta castigatoare, in opinia mea, in care copilul este incurajat sa faca un sport , acela de care se simte atras si care-i aduce bucurie prin practicarea lui. Sportul de performanta, trebuie sa fie decizia tanarului, asistata de sustinerea familiala.

Ca antrenor, militez pentru sport, fie el de performanta sau nu. De aceea am alcatuit o lista de argumente, incompleta desigur, pentru care incurajez  activitatea fizica:

• sunt nenumarate studii care arata cat de benefica este miscarea, ce valoroasa este din punctul de vedere al sanatatii fizice, psihice si intelectuale. Kinetoterapia insasi, este metoda insantosirii prin miscare, in cazul anumitor afectiuni.
• este cunoscut beneficiul la nivel hormonal al activitatii fizice, prin stimularea organelor continute de corpul uman. Despre benficiile la nivel muscular si articular, cred ca nu mai trebuie sa amintesc.
• produce o stare de bine, de bucurie, care participa la atitudinea  pozitiva de viata, atat de necesara pentru o viata traita frumos.
• este o buna si la indemana metoda de autocunoastere.
• aduce beneficii la nivel neuromuscular – persoane mai bine coordonate, cu miscari elegante, usoare si precise.
• creaza tinuta fizica placuta, care participa la o tinuta psihica agreabila. Oamenii care se considera neatragatori, sunt si mai neplacuti prin compensarile pe care simt nevoia sa le aduca. Asta se traduce uneori prin ostilitate sau sarcasm, alteori dimpotriva, prin arlechinarii sau alte manifestari pe care, in mod firesc nu le-ar aborda.
• produce incredere in sine.
• dezvolta curajul, si aici nu ma refer doar la sporturile de lupta. Ma refer chiar la curajul de a indrazni, de a nu mai ramane cu regretul ca se rateaza oportunitati din cauza fricii de esec.
• este absolut gratis. Este suficient sa iesi in parc si sa alergi, sa sari coarda, sa faci flotari, genuflexiuni,  etc. Sau poti juca un joc sportiv cu prietenii.
• creaza persoane sociabile, comunicative, calitati necesare unei societati sanatoase.

In ceea ce priveste adultii, si aici sunt diverse abordari ale subiectului. Exista persoane care nu pot trai fara sa se priveasca in oglinda, de parca scopul vietii lor este sa fie un bibelou insufletit, care daca s-au ingrasat 0,5kg, intra in depresie si se autoflageleaza cu antrenamente dure si regim hipocaloric. Sau persoane cu atitudine “bully”, care isi antreneaza si isi construiesc trupul impreuna cu o tinuta mereu agresiva, care repugna. Aceste persoane, cu cativa ani in urma au fost antireclama sportului. Din cauza lor, mai ca-ti era jena ca ai o constructie sportiva, pentru ca erai stigmatizat ca fiind o “primata urbana”.

O alta abordare este reflexia dorintei de a se intelege ca persoana in cauza este interesata doar de latura spirituala, si ca nu conteaza materia, “vulgul”. Ele nu se coboara la nivelul activitatii fizice, aceasta este ocupatia persoanelor inferioare. Asta pana cand apar afectiunile medicale.

Si desigur, categoria persoanelor care in functie de prioritatile alese, reusesc sa inglobeze in vietile lor, toate ingredientele care, in final contureaza o persoana frumoasa, in intregul ei, atat vazut, cat si nevazut.

In incheiere, va propun sa urmariti clipul in care, in metroul bucurestean, doua tinere au fost imbrancite de pe peron, pe linia trenului. Una dintre ele nu a cazut, datorita unui tonus muscular si a unor reactii, evident dobandite in timpul practicarii sportului, in cazul ei, handbal, cealalta, din pacate cu deznodamant tragic, sfarsind calcata de tren. Nu inseamna ca intotdeauna un sportiv va scapa din situatii periculoase, insa sansele sa reuseasca sunt incomensurabil mai mari.

Sursa clip: Libertatea.ro

Spor(t)!